Clik Aici!
big brotherchinadrepturile omuluiInternationallondra

Big Brotherul chinez se întinde în toată lumea

Orașul Chongqing din nord-vestul Chinei, are 15,35 milioane de locuitori și 2,58 milioane de camere de supraveghere. Adică 168 la mia de cetățeni. Potrivit unui studiu realizat de Comparitech, Chongqing este orașul cel mai supravegheat din lume. În topul primelor zece orașe, opt sunt din China.

Clasamentul arată astfel: 1. Chongqing (China) – 168 de camere la 1000 locuitori; 2. Shenzen (China) – 159; 3. Shanghai (China) – 113; 4. Tianjin (China) – 93; 5. Ji’nan (China) – 74; 6. Londra (M. Br.) – 68; 7. Wuhan (China) – 60; 8. Guangzhou (China) – 53; 9. Beijing (China) – 40; 10. Atlanta (SUA) – 16.

Chongqing, orașul cu cea mai mare densitate din China, face parte din proiectul pilot Xue Liang (Ochi Scrutători). Acesta are ca scop oficial lupta împotriva infracționalității, dar în realitate este un uriaș sistem Big Brother. Conectat la un program de recunoaștere facială computerizată. Xue Liang este folosit la acordarea de note cetățenilor în funcție de comportamentul lor. Notele servesc la penalizarea sau premierea acestora. Astfel, o notă bună îți dă voie să călătorești cu avionul sau cu trenul, să-ți dai copilul la o școală bună, să faci un credit; dimpotrivă, o notă proastă te transformă într-un paria, fără drepturi. Criteriile de acordare a notelor includ și fidelitatea față de regimul comunist.

În 2020, China va avea 626 de milioane de camere de supraveghere, a informat Ministerul chinez al Securității.

Intimitatea călcată în picioare de stat

Potrivit standardelor internaționale de intimitate, înscrise în Tratatul Internațional pentru Drepturile Civile și Politice, colectarea și utilizarea datelor biometrice trebuie limitate exclusiv la persoanele implicate în ilegalități. Mai mult, indivizilor trebuie să li se asigure dreptul de a fi informați de datele pe care guvernul le deține despre ei.

Or, în China, toată populația este supravegheată 24 de ore din 24, fără a fi cineva informat.

„Asistăm la o cursă împotriva vieții private între secțiile de poliție din China, fiecare ambiționând să fie cel mai bun și mai inovator în exercitarea supravegherii în masă și a controlului social”, spune Maya Wang, cercetător senior pentru China al Humans Right Watch, citat de The Guardian. (De subliniat, ziarul britanic de stânga este de obicei foarte amabil cu regimul de la Beijing.)

„Aceste sisteme sunt dezvoltate și implementate fără vreo protejare a vieții private împotriva supravegherii statului. Profunzimea, amploarea și intruziunea supravegherii în masă a guvernului chinez asupra cetățenilor săi sunt probabil fără precedent în istoria modernă”, adaugă Wang.

După cum se observă din clasamentul de mai sus, și orașe din alte țări calcă pe urmele Fratelui Cel Mare cu ochii oblici. În vara aceasta, Societatea de Transport în comun a Londrei (TfL) a folosit cele peste 260 de stații Wi-Fi pentru a colecta adresele unice de control media ale utilizatorilor de telefoane mobile – o cerere trimisă atunci când un aparat caută o conexiune Wi-Fi. Datele au fost folosite de TfL pentru a urmări traseele călătorilor.Abia după ce presa a dezvăluit întreaga afacere, societatea i-a informat pe călători despre program.

După câteva săptămâni, s-a aflat și că operatorul privat care se ocupă de exploatarea zonei de metrou King Cross din Londra a conectat camerele de supraveghere de un sistem de recunoaștere facială. Fără a solicita vreo aprobare sau a informa publicul. Abia când scandalul a explodat în presă, programul a fost abandonat.

În luna mai, San Francisco a devenit primul oraș din SUA care a interzis poliției să folosească sistemele de recunoaștere facială. Aaron Peskin, cel care a condus campania pentru implementarea măsurii, a declarat: „Putem avea securitate fără a fi un stat securist”.

Ulterior, alte două orașe californiene, Oakland și Berkeley, și Summerville – Massachusets au adoptat această interdicție.

Duhul recunoașterii faciale a scăpat din sticlă

Promotorii recunoașterii faciale afirmă însă că generalizarea acesteia nu mai poate fi oprită și că este benefică. „Duhul recunoașterii faciale a scăpat din sticlă”, spune Stuart Greenfield de la Facewatch, cea mai importantă companie britanică în domeniu. „Folosită cu responsabilitate de autorități și companii pentru a reduce criminalitatea, ea este un puternic factor în favoarea binelui.”

În schimb, criticii avertizează asupra pericolelor acestei tehnologii: Edin Osmamovic, director la Privacy International, spune: „Riscul evident este că de pe urma ei beneficiază doar autoritățile și companiile tech, mai degrabă decât oamenii pe care spune că îi ajută”.

Osmanovic afirmă că recunoașterea facială amenință societățile libere: „Poate începe cu monitorizarea a doar câteva mii de oameni, dar categoric nu se oprește aici. Autoritățile trebuie să interzică rostogolirea ei înainte de a fi prea târziu.”

Însă câinele nu pleacă de bună voie de la măcelărie. „Majoritatea covârșitoare a orașelor pe care le-am analizat își extind folosirea camerelor de supraveghere sau au în plan acest lucru”, spune Paul Bischoff, editor la Comparitech. „Singapore și-a programat să instaleze 100.000 de camere cu recunoștere facială pe stâlpii de iluminat. Poliția din Chicago a solicitat 30.000 de camere noi, iar Moscova intenționează să ajungă la 174.000 până la sfârșitul acestui an.”

Hits: 24

Arata mai mult

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Close